Limnologia este ramura ştiinţei care se ocupă cu studiul lacurilor naturale şi artificiale sub aspectul genezei depresiunilor lacustre, regimului hidrologic, termic şi chimic, al capacităţii de dezvoltare a asociaţiilor floristice şi faunistice, al relaţiilor cu mediul înconjurător şi al valorificării lor de către om. Termenul derivă din grecescul „limnos”, care înseamnă lac, baltă, mlaştină.

Limnologia este ştiinţa de graniţă între geografie, hidrologie şi biologie şi are strânse legături şi cu alte ştiinţe, de la care împrumută unele metode de cercetare. Cu alte cuvinte, biotopul lacustru (depresiunea şi apa) formează o subramură a limnologiei numită limnologie fizică (geografia lacurilor), iar biohidrocenoza (biocenozele lacustre) o altă subramură, numită limnologie biologică (biologia lacurilor). Întrucât biotopul şi biohidrocenoza dintr-un lac alcătuiesc un întreg, lacul şi, respectiv, lacurile reprezintă sisteme tipice în natură, pe care le numim limnosisteme (ecosisteme lacustre), un adevărat microcosmos, cum le-a comparat biologul american S. Forbes în 1887.

Dat fiind aceste considerente nu putem să nu constatăm faptul că în ultimele decenii calitatea mediului în cele mai multe dintre ecosisteme lacustre s-a deteriorat continuu, eutrofizarea, managementul defectuos şi de multe ori iraţional ce nu a ţinut cont de particularităţile locale conducând în mod inevitabil la modificări dramatice ale caracteristicilor biotice sau abiotice ale lacurilor. La toate acestea se adaugă fenomenele climatice extreme tot mai frecvente produse pe fondul modificările climatice globale, pe de o parte şi presiunea umană tot mai accentuată, pe de altă parte. 

Pe acest fond general devine evident faptul că managementul şi conservarea resurselor de apă din lacuri şi acumulări devine o necesitate stringentă, în unele cazuri relaţiile dintre cerinţele antropice şi posibilităţile naturale de satisfacere şi regenerare atingând punctul critic. Nu întâmplător multe din lacurile lumii se confruntă cu probleme majore datorate intervenţiei antropice cum ar fi: eutrofizarea lacurilor, colmatarea, salinizarea, contaminarea cu diverse substanţe chimice sau introducerea de specii de plante şi animale din alte habitate.

În prezent, cercetarea limnologică atât cea teoretică cât şi cea aplicată se confruntă cu numeroase provocări care nu pot determina decât o creştere continuă a volumului şi calităţii studiilor efectuate, toate acestea conducând automat la găsirea de soluţii raţionale şi durabile la problemele actuale.

Evident, perioadele de mare efervescenţă sunt cele în care se acumulează exponenţial cantitatea de informaţii, se lărgesc orizonturile cunoaşterii limnosistemelor, se introduc noi metode şi tehnici de cercetare, mai eficiente, din dorinţa de a propulsa şi extinde graniţa limnologiei către alte ştiinţe. Poate tocmai de aceea de multe ori, din dorinţa de a extrapola domeniul iniţial de studiu „lacul” se iau în analiză râurile, apele subterane etc., într-un cuvânt apele continentale în ansamblul său ba chiar mările şi oceanele Terrei cu care limnologia este, evident, în strâns legătură. În aceste condiţii nu cumva am trecut la studiul hidrosferei şi am uitat obiectul de studiu „lacul”? 

În România cercetarea limnologică a cunoscut de-a lungul timpului atât perioade de efervescenţă cât şi de incertitudine, cu momente de dezvoltare explozivă sau stagnare. După o perioadă de mare acumulare din deceniile 6 şi 7 ale secolului trecut când limnologia fizică a cunoscut o dezvoltare accelerată a urmat, poate firesc, o perioadă stagnare în cercetarea limnologică românească, revigorată însă treptat după 1990.

Analizând  fie şi doar succint preocupările în cercetarea lacurilor pe plan intern şi regional constatăm, fără dubiu, că limnologia românească, dar nu numai, se află într-un moment prielnic, când provocările sunt tot mai mari iar aşteptările pe măsură. Tocmai de aceea poate, în acest context general favorabil, s-a înfiinţat  în anul 2008 Asociaţia Română de Limnogeografie, având ca membrii fondatori pe: prof.dr.doc. Petre Gâştescu, prof. dr. Victor Sorocovschi, prof. dr. Gheorghe Romanescu, dr. Basarab Victor Driga şi dr. Petre Breţcan, alături de care se găsesc, în prezent, mai mulţi cercetători şi cadre didactice din diverse domenii de activitate, atât din ţară cat si din strainatate. 

Deşi are în titulatură denumirea de „limnogeografie” aceasta nu constituie  o contrapondere la „hidrobiologie” sau „limnobiologie” ci un partener serios şi capabil să complementeze în mod eficient studiul acestui „microcosmos” cum l-a denumit St.A. Forbes în 1887.

Relaţia cu biologii nu este nici pe departe una de concurenţă ci dimpotrivă una de colaborare, ce se doreşte a fi cât mai strânsă, în beneficiul ambelor părţi.

 O atenţie deosebită va fi acordată tinerilor cercetători pentru  integrarea lor în comunitatea ştiinţifică. Asociaţia îi va susţine, în limita posibilităţilor, pe toţi cei interesaţi, care dovedesc  înclinare spre cercetare, pentru a putea participa în echipele de cercetare sau dezvolta proiecte proprii, a participa la cursuri, manifestări ştiinţifice atât în ţară cât şi în străinătate. Dorim astfel să ne asumăm rolul de formatori ai tinerei generaţii de limnologi, pentru a putea consolida Şcoala românească de limnologie şi a avea garanţia că viitorul cercetării în domeniu se află pe mâini bune.

Pentru o mai bună diseminare a rezultatelor cercetătorilor din România Asociaţia editează revista anuală „Lakes, reservoirs and ponds”,  în care sunt publicate contribuţii ştiinţifice originale în domeniul morfometriei lacustre, caracteristicilor fizico-chimice şi biologice, bilanţului hidric sau cercetărilor conexe, inclusiv problemelor de mediu atât sub aspect teoretic cât şi practic. Dorinţa noastră este de a crea o revistă internaţională care să conţină articole de foarte bună calitate, să încurajăm limnologii să trimită materiale şi să aducem împreună cercetătorii din acest domeniu pentru o mai bună dezvoltare a limnologiei.

Dorim să încurajăm astfel dialogul, interacţiunea şi colaborarea dintre cercetători în vederea unei abordări multidisciplinare, creându-se astfel o bază de discuţie dar şi o platformă de acumulare a cunoştinţelor în vederea eficientizării cercetărilor în domeniu.

Dacă în multe dintre revistele de prestigiu la nivel mondial cercetările biologice ocupă un spaţiu important atât ca număr de articole cât şi ca volum de informaţii (unele fiind dominate într-o proporţie covârşitoare de articole dedicate hidrobiologiei) în revista „Lakes reservoirs and ponds” se doreşte o mai mare diversitate a problematicii abordate atât în domeniile teoretice cât şi aplicate. În  paginile revistei vor putea putea publica, nu doar numai geografi şi biologii ci şi specialişti din alte domenii ale ştiinţei sau factori politici de decizie în încercarea de a conferi „unitate prin diversitate” în abordarea cercetărilor. 

Pe viitor, în funcţie de materialele primite vor fi realizate numere speciale dedicate unor probleme de actualitate cu care se confruntă limnologia în prezent.

În fiecare număr al revistei se vor regăsi, de asemenea, secţiuni distincte, dedicate „limnologilor contemporani”, „in memoriam” ca un omagiu adus „slujitorilor” acestei ştiinţe. Aceste mesaje transmise către tânăra generaţie de cercetători, prin intermediul unor astfel de articole vor reprezenta cu siguranţă exemple valoroase ce pot fi urmate şi pot constitui modele de generozitate şi perseverenta în activitatea didactică si de cercetare.

Nu în ultimul rând adresăm mulţumirile noastre tuturor celor care au fost alături de noi încă de la început fie ca membrii sau contribuind direct la dezvoltarea asociaţiei. Tuturor le mulţumim şi îi aşteptăm alături de noi.

Prof. univ. dr. docent Petre Gâştescu, Preşedinte